Femeia Nisipurilor

Romancier, prozator, dramaturg, critic literar, regizor si fotograf, Kobo Abe (1924-1993) s-a nascut in Tokyo si si-a petrecut copilaria in Mukden, Manciuria, in anii celui de-al doilea razboi mondial. In 1948 a absolvit medicina la Universitatea Imperiala din Tokyo, dar nu a practicat niciodata. Formatia lui de medic e asociata de critica descrierilor meticuloase ale obiectelor si tonului detasat, aproape clinic, al multora dintre scrierile sale. A debutat cu un volum de poezii in 1947. A scris mai multe povestiri, cu tenta kafkiana si subiecte de science-fiction, incununate cu premii importante. In 1957 ii apare romanul Fiarele se intorc acasa, dar recunoasterea internationala i-o va aduce Femeia nisipurilor (Suna no onna).

Luna cenusie cazand ca o cicatrice peste intinderi nesfarsite de nisip si o vagauna in care plictisit, urineaza un barbat.

Iata o imagine emblematica din romanul Femeia Nisipurilor.Un roman care isi propune ca tema centrala conditia umana.

Un profesor obscur,pe numele lui Niki Jumpei,pasionat de entomologie(studiul insectelor),pleaca intr-o excursie in desert pentru gasirea unor noi specii.Ajuns in desert,descopera un sat ciudat,cu case in gropi de nisip.Pe neasteptate,este sechestrat in casa unei femei vaduve.

Cartea este o meditatie pe tema conditiei umane. Omul e prins in existenta, ca intr-o vagauna de nisip avand ca preocupare majora munca abrutizanta, istovitoare a scoaterii nisipului din groapă pentru supravieţuire, fara a-si gasi adevarata menire.Sunt evidente apropierile  fata de mitul lui Sisif: nesfarsita munca de scoatere a nisipului fara un sens real.

Putem privi romanul ca pe un thriller psihologic, urmarind toate reactiile unui om prins intr-o groapa de nisip impreuna cu o femeie, faţa de lipsa apei, caldura insuportabila, tortura nisipului care patrunde peste tot. Şi aici, sunt reproduse la un alt nivel, aspecte obisnuite ale vietii cotidiene: ideea muncii, finalitatea, valenţele ei (pana la urma lui Nikki Jumpei ii face placere munca in sine), ideea sexului, ideea evadarii, comunicarea ce se creeaza intre cei doi.

E o carte care te face sa te bucuri de cele mai marunte lucruri care ti se intampla peste zi…ca poti respira in voie..ca poti sta intr-un parc..ca ai apa la discretie.Asa ca…ce mai stati?…cititi-o!

Perle soferi!

* Cealalta masina a intrat in mine fara sa ma atentioneze asupra intentiilor ei.

*M-am lovit cu un camion stationar venind din sens invers.

* Am plecat de la marginea soselei, m-am uitat la soacra mea si am trecut peste parapet.

*Incercand sa omor o musca, am intrat cu masina intr-un stalp de telegraf.

* Conduceam masina de 40 de ani cand am adormit la volan si am avut un accident.

* Cand m-am apropiat de intersectie, un semn stop a aparut in locul in care nici un semn stop nu mai aparuse vreodata. Nu am reusit sa opresc masina la timp.

* Ca sa evit lovirea barei masinii din fata, am calcat pietonul.

* Masina mea era parcata in mod regulamentar cand a lovit cu spatele celalalt vehicul.

*O masina invizibila a aparut de nicaieri, mi-a lovit vehiculul si a disparut.

* Pietonul nu stia in ce directie sa se indrepte, asa ca l-am calcat.

* Cauza indirecta a accidentului a fost o individa marunta intr-o masina mica cu o gura mare.

* Stalpul de telefon se apropia repede. Am incercat sa virez in afara directiei lui cand el m-a lovit in fata.

* Am claxonat pietonul, dar el se holba la mine.

* Pe un formular de asigurare (soferul lovise o vaca): – Cum ati avertizat dvs.? – Claxon. – Cum a avertizat celalalt? – Muuu!

* Apropiindu-ma de intersectie, nu am vazut nici un vehicul venind din dreapta mea, asa ca am lovit masina din fata.

* Parbrizul spart. Cauza necunoscuta. Probabil voodoo.

* Masina din fata mea a lovit pietonul, dar acesta s-a sculat asa ca l-am lovit si eu